Cum afectează fumatul și țigările electronice sănătatea orală?

Este cunoscut faptul că fumatul tradițional și mai nou, țigările electronice (vaping), utilizate mai ales în rândul persoanelor tinere, afectează sănătatea orală în diferite moduri, ambele forme de fumat având consecințe serioase asupra sănătății și esteticii. 

De aceea, medicii recomandă renunțarea la acest obicei cât mai devreme, pentru a preveni numeroasele complicații.

În acest articol, vom afla cum afectează fumul de țigară, nicotina și substanțele din țigările electronice țesuturile de la nivelul cavității bucale – dinții și gingiile, ce probleme stomatologice sunt cauzate de fumat, ce riscuri pentru sănătate există și vom expune câteva măsuri și tratamente dentare pentru fumători.

Ce se întâmplă în cavitatea orală atunci când fumezi?

Atunci când fumezi o țigară, temperatura de intrare a fumului și substanțele eliberate au un efect imediat asupra mucoasei bucale – pot provoca iritare, deteriorarea celulelor gingivale și reducerea producției de salivă, sistemul natural de apărare al dinților și gingiilor. În acest fel, gura devine mai uscată și mai vulnerabilă la bacterii.

Conform unui articol publicat în Walsh Medical Media, nicotina din tutun provoacă vasoconstricție la nivelul gingiilor. Acestea primesc mai puțin sânge cu oxigen și substanțe nutritive, putând cu timpul, masca inflamația gingivală (care la nefumători se poate manifesta prin sângerări) sau începuturile unei boli parodontale.

În plus, fumul de țigară absorbit în gură scade pH-ul, mediul din gură devenind mai acid. Acest fapt cauzează demineralizarea smalțului dentar și prelungește timpul în care bacteriile produc acizi dăunători.

Nu în ultimul rând, chiar după o singură țigară fumată, smalțul poate fi acoperit de gudron, nicotină, compuși aromatici care pătează dinții și accelerează acumularea plăcii dentare.

Care sunt principalele probleme de sănătate cauzate de fumat?

Fumatul este atât cauzator, cât și factor de risc pentru diferite afecțiuni stomatologice. Conform FDA (Food and Drug Administration), utilizarea produselor care conțin tutun crește exponențial riscul de dezvoltare a diferite tipuri de cancer – oral, orofaringian, laringian, esofagian, pulmonar, stomacal sau chiar colo-rectal.

Principalele probleme directe cauzate de fumat la nivelul cavității bucale sunt:

1. Boala parodontală – un fumător prezintă de trei ori mai mari șanse să dezvolte boală parodontală din cauza nicotinei. Aceasta reduce fluxul sangvin la nivelul gingiilor, făcându-le foarte vulnerabile la infecții bacteriene.

Adesea, fumătorii nu prezintă semnele timpurii ale bolilor gingivale, cum ar fi sângerarea sau inflamația, din cauza fluxului sanguin redus către țesutul gingival. Acest lucru poate duce la un diagnostic întârziat, permițând bolii să progreseze neobservată până când devine severă, cu retracție gingivală, mobilitate dentară sau chiar pierderea dinților.

2. Carii dentare – Fumatul poate cauza sau agrava cariile dentare. Cariile dentare netratate sunt mai frecvente la persoanele care fumează țigări. Peste 40% dintre adulții cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani care fumează, au carii, comparativ cu doar 20% dintre adulții care nu au fumat niciodată, așa cum este prezentat într-un amplu studiu realizat în Statele Unite.
3. Placa bacteriană și tartrul – Substanțele din tutun sau din fumul de țigară cauzează depuneri dentare și scad pH-ul din cavitatea bucală, cauzând proliferarea bacteriilor la baza dinților și la nivelul gingiilor, fapt ce conduce la formarea plăcii bacteriene și a tartrului.
4. Colorarea dinților – Nicotina și gudronul din țigări se prind de smalțul dinților, ducând la pete persistente galbene sau maronii. De cele mai multe ori aceste pete sunt rezistente la periajul obișnuit, fiind nevoie de curățare profesională sau de tratamente de albire a dinților pentru a le îndepărta.

Printre alte efecte negative pe care le poate produce fumatul se mai numără și: alterarea gustului și mirosului, respirația urât mirositoare (halena) și o capacitate redusă de vindecare a țesuturilor din cavitatea orală în urma unor intervenții stomatologice.

În plus, o igienă orală deficitară, coroborată cu fumatul conduce la probleme medicale generale. Numeroase studii epidemiologice au confirmat faptul că boala parodontală este un factor major de risc în apariția bolilor cardiovasculare.

Cum afectează țigările electronice (vaping-ul) sănătatea orală?

Țigările electronice pot părea la prima vedere o alternativă „mai sigură” față de țigările ce conțin tutun, însă tot mai multe studii arată faptul că acestea prezintă propriile riscuri pentru sănătatea orală. În continuare vom cunoaște ce substanțe conține o țigară electronică și cum afectează acestea țesuturile din cavitatea orală.

De obicei, lichidul dintr-o țigară electronică este o combinație de nicotină (extrasă din tutun), propilenglicol, arome și alte substanțe chimice – diacetil, acroleină, metale grele, cadmiu sau benzen. Nicotina reduce, după cum am menționat, fluxul sangvin din gingii, favorizând apariția bolii parodontale. Chiar și țigările electronice care pretind că nu conțin nicotină, prezintă urme ale acestei substanțe nocive.

Propilenglicolul este un aditiv alimentar, care este întâlnit și în lichidul antigel. Acroleina, un erbicid, poate cauza probleme grave plămânilor, la fel ca și diacetilul, iar cadmiul este un metal ce poate cauza probleme de respirație.

Aerosolii din lichidele țigărilor electronice se pot lipi pe suprafețele expuse din cavitatea orală, cum ar fi gingiile, limba, interiorul gurii și dinții, precum și de implanturile dentare. Acest lucru poate crește probabilitatea dezvoltării bacteriilor, putând duce la infecții orale, cum ar fi cariile dentare sau gingivita.

Care sunt principalele probleme medicale cauzate de țigările electronice?

Fumatul țigărilor electronice poate cauza numeroase probleme de sănătate, atât la nivelul dinților și gingiilor, cât și probleme generale, mai grave:

1. Uscarea gurii (xerostomie) – Vaporii ce conțin propilenglicol atrag apa (saliva), reducând producția acesteia. Gura uscată favorizează apariția cariilor, a respirației urât mirositoare și a depunerilor bacteriene.
2. Risc crescut de carii – Lichidele pentru vapat pot conține arome zaharoase și acizi care scad pH-ul din cavitatea orală, putând conduce astfel la demineralizarea smalțului dentar și la proliferare bacteriană.
3. Alterarea microbiomului din cavitatea orală – Țigările electronice pot altera microbiomul din gură, ducând la o creștere a numărului de bacterii asociate cu bolile gingivale. Acest dezechilibru creează un mediu în care bacteriile prosperă, ceea ce poate provoca iritații și deteriorarea gingiilor, contribuind la apariția problemelor parodontale.
4. Inflamația gingiilor și boala parodontală – Nicotina conținută în lichidul din țigară reduce vascularizația gingiilor, încetinește vindecarea țesuturilor, favorizează inflamația gingivală și crește riscul apariției bolii parodontale.

Vaporii fierbinți și anumite substanțe chimice pot provoca roșeață, sensibilitate dentară și leziuni iritante la nivelul gingiilor sau a mucoasei orale. În plus, nicotina din țigările electronice creează dependență, ca și în cazul fumatului „clasic”.

Măsuri preventive pe care le pot lua fumătorii pentru protejarea sănătății orale

În mod evident, renunțarea la fumat este cea mai importantă măsură pe care o pot lua atât fumătorii de tutun, cât și cei de țigări electronice, pentru a scădea riscurile aferente. Dacă nu se poate renunța însă la acest obicei, fumătorii au nevoie să ia anumite măsuri și să urmeze tratamente specifice pentru a contracara efectele nocive ale țigărilor de orice fel.

1. O igienă orală riguroasă – Periajul de două ori pe zi, timp de două minute și folosirea aței dentare sunt esențiale pentru a îndepărta placa bacteriană și a reduce bacteriile. Este importantă și utilizarea apei de gură sau a dușului bucal, pentru a ajunge la zonele care ar putea fi omise în timpul periajului.
2. 2. Hidratare corespunzătoare – Consumul regulat de apă ajută la eliminarea bacteriilor dăunătoare și atenuează uscăciunea gurii, în special pentru cei care fumează țigări electronice. Apa poate ajuta, de asemenea, la neutralizarea acizilor din gură care contribuie la apariția cariilor.
3. Vizite regulate la stomatolog – În cadrul vizitelor regulate la dentist (se recomandă la 3-4 luni) se pot detecta semnele precoce ale bolilor gingivale, cancerului oral și alte probleme de sănătate orală.

Tratamente stomatologice pe care le pot realiza fumătorii

Fumatul poate influența negativ vindecarea și succesul pe termen lung al unor proceduri stomatologice – implanturi dentare, chirurgie (grefe osoase, gingivale), extracții (risc de alveolită), tratamente parodontale, albire dentară (durabilitate redusă).

Iată care sunt principalele proceduri pe care le pot realiza fumătorii:

•       Detartraj, periaj profesional, airflow
•       Albire dentară profesională
•       Tratament parodontal / chirurgie parodontală
•       Montare fațete și coroane dentare

Procedurile combină atât medicina dentară, cât și estetica pentru a se obține un rezultat mulțumitor, însă continuarea fumatului poate reduce efectele și nu elimină riscurile prezentate mai sus.

Care sunt beneficiile renunțării la fumat?

Renunțarea la fumat prezintă atât beneficii pe termen scurt, cât și pe termen lung:

•       Dinți și gingii mai sănătoase
•       Dinții își recapătă ușor culoarea
•       Durabilitatea tratamentelor estetice
•       Respirația devine mai proaspătă
•       Îmbunătățirea gustului și mirosului
•       Reducerea riscului de boli parodontale
•       Vindecare mai rapidă după tratamente dentare
•       Reducerea riscului de cancer oral

Beneficiile care se pot observa la nivelul sănătății orale sunt dublate de cele asupra întregului organism.

Întrebări și răspunsuri

1. Ce tip de fumat este mai dăunător pentru dinți și gingii?

Comparând fumatul de țigări ce conțin tutun față de fumatul țigărilor electronice, se poate spune că ambele forme de viciu prezintă riscurile sale specifice. Fumatul livrează substanțe chimice mai nocive direct către țesuturile din gură, contribuind la riscuri mai mari de cancer oral, boli gingivale severe și decolorare persistentă.

Vaping-ul conduce adesea la uscăciune a gurii, dezechilibru bacterian în cavitatea orală și iritații ale gingiilor, leziuni pulmonare, care pot degenera rapid în probleme dentare mai severe dacă nu sunt tratate. Deși țigările electronice pot fi, în general, o alternativă cu risc mai scăzut pentru adulții care fumează țigări, utilizarea lor nu este lipsită de riscuri pentru sănătatea orală.

2. Se va îmbunătăți sănătatea dinților și gingiilor după ce mă las de țigări și alte produse din tutun?

Renunțarea la fumat este benefică pentru sănătatea orală, conducând inclusiv la îmbunătățirea sănătății dinților. Riscul de a dezvolta cancer la nivelul gurii, gâtului și esofagului se reduce la jumătate la cinci ani după renunțarea la fumat.

3. Care sunt consecințele pe termen lung ale fumatului?

Există efecte pe termen lung ce pot apărea ca urmare a fumatului: cancer oral, creșterea numărului de carii dentare, retragerea gingiilor, pierdere osoasă, vindecare întârziată, halenă cronică și costuri dentare mai mari.

4. Cum mă pot lăsa de fumat?

Aceasta este întrebarea de 100 de puncte – Renunțarea la fumat (țigări clasice sau electronice) este dificilă, dar posibilă dacă abordezi procesul corect. Poți planifica, în primul rând o perioadă în care să nu fumezi sau poți reduce progresiv țigările în fiecare zi.

În plus, există substituenți de nicotină (NRT) – plasturi, gume, spray-uri, care pot reduce cu până la 60% sevrajul. De asemenea, există anumite medicamente ce sunt prescrise de medic, care au rolul de a reduce pofta de fumat și a scădea intensitatea sevrajului. Renunțarea la fumat ține în primul rând de a pune sănătatea ta pe primul plan.

Concluzie

Țigările electronice și cele cu tutun au efecte negative similare asupra organismului, cum ar fi afectarea plămânilor și creșterea riscului de cancer. La nivelul cavității orale efectele sunt vizibile încă de la început – colorarea dinților sau respirația urât mirositoare. Efectele nocive pe termen lung sunt inflamații gingivale, boală parodontală sau carii extinse.

Deși renunțarea la fumat este cea mai eficientă modalitate de protecție a dinților și gingiilor, menținerea unei igiene orale excelente, controalele stomatologice regulate și măsurile preventive pot ajuta la reducerea unora dintre riscurile asociate cu fumatul de orice fel.