Malocluzia dentară sau mușcătura incorectă – ce este, care sunt cauzele și cum se poate trata
Mușcătura corectă, numită și ocluzie normală, este modul în care dinții superiori și inferiori se întâlnesc atunci când gura este închisă. Alinierea dinților și mușcătura corectă sunt esențiale atât pentru sănătatea orală, cât și pentru funcționalitatea corectă a aparatului dento-maxilar.
Însă, există numeroase cazuri când cele două arcade dentare nu se aliniază astfel încât să producă o mușcătură corectă, acest aspect numindu-se malocluzie sau mușcătură greșită (incorectă). Conform unui articol publicat în 2020, peste 72% dintre europeni și circa 56% din populația globală suferă de un anumit tip de malocluzie, această afecțiune fiind destul de comună în rândul populației.
În acest articol, vei afla ce este malocluzia, care sunt semnele sale, care sunt cauzele sale, de câte tipuri poate fi și prin ce metode de tratament existente se poate corecta.
Află totul despre malocluzia dentară:
- Ce este malocluzia?
- Ce înseamnă o mușcătură corectă?
- Probleme cauzate de malocluzie
- Cauzele malocluziei
- Tipurile de malocluzie dentară
- Semnele malocluziei dentare
- Diagnosticarea malocluziei
- Tratamentele pentru malocluzii
- Întrebări și răspunsuri
- Concluzie
Ce este malocluzia?
Malocluzia înseamnă alinierea incorectă și defectuoasă a dinților atunci când închizi gura. Acest lucru înseamnă că dinții superiori și cei inferiori nu se potrivesc corect (malpoziții dentare), blocându-se unii în alții și creând disconfort și numeroase probleme atunci când trebuie să mesteci alimente. În mod normal, dinții de pe arcada superioară îi acoperă parțial pe cei de jos, iar măselele (premolarii și molarii) se suprapun armonios.
Mușcătura incorectă apare atunci când: dinții sunt înghesuiți sau strâmbi din cauză că sunt prea mari și nu încap pe maxilar, când mandibula este poziționată prea în față sau prea în spate, când există spații mari între dinți ce nu permit închiderea corectă a gurii sau când mușcătura este încrucișată. Mai jos, vom prezenta mai pe larg tipurile de malocluzie existente și cum se manifestă.
Ce înseamnă o mușcătură corectă?
O mușcătură corectă sau ocluzia normală înseamnă că dinții superiori îi acoperă ușor pe cei inferiori, până la nivelul primilor premolari. În mod normal, arcada superioară este mai largă decât cea inferioară. Molarii superiori și cei inferiori se suprapun uniform, fără probleme, fără disconfort. În plus, liniile mediane dentare sunt aliniate, iar forțele utilizate în masticație sunt distribuite echilibrat.
O mușcătură corectă este foarte importantă din mai multe motive:
- Facilitează masticația eficientă
- Susține o vorbire clară
- Previne suprasolicitarea articulației temporo-mandibulare (ATM)
- Reduce riscul de uzură dentară excesivă
În caz de malocluzie dentară, pot apărea numeroase probleme de sănătate.
Probleme cauzate de malocluzie
În funcție de tipul și severitatea malocluziilor dentare, acestea pot cauza numeroase probleme de sănătate, care se pot agrava, dacă afecțiunea nu este tratată:
- Dificultăți de masticație
- Uzură dentară inegală
- Durere maxilară
- Igienă orală deficitară ce poate conduce la carii și parodontoză
- Dificultăți de vorbire
- Probleme ale articulației temporo-mandibulare
- Dureri de cap sau tensiune musculară
- Probleme de ordin estetic
Malocluzia face ca unii oameni să evite întâlnirile sociale și relațiile deoarece se simt stânjeniți de sănătatea și aspectul lor.
Cauzele malocluziei
Există mai multe cauze ce permit apariția unei mușcături incorecte:
- Cauze genetice – atunci când părinții sau bunicii au la rândul lor dinți nealiniați sau maxilare inegale. Această cauză este cea mai frecventă în apariția afecțiunii
- Discrepanțe între dimensiunea dinților și a maxilarelor
- Hiperdonția – când apar mai mulți dinți pe maxilar
- Suptul degetului sau a suzetei în mod prelungit în copilărie
- Erupție dentară anormală
- Bruxismul – scrâșnitul dinților
- Dinți incluși
- Pierderea unui dinte prin traumă sau degradare
- Traumatisme
- Coroane, punți sau alte restaurări dentare defectuoase
- Malformații congenitale – despicătură labio-palatală
Tipurile de malocluzie dentară
Malocluzia dentară este clasificată în funcție de poziția pe arcadă a molarilor de 6 ani superiori și inferiori. Iată care sunt principalele sale tipuri, conform sistemului propus de medicul ortodont american Dr. Edward Hartley Angle:
- Malocluzia de Clasa I – Este o formă de malocluzie ușoară, ce se caracterizează prin faptul că dinții de sus ies puțin în afară față de cei de jos. Pot exista ușoare înghesuiri, spațieri sau alte malpoziții dentare. În acest caz maxilarul se aliniază corect.
- 2. Malocluzia de Clasa II – Se manifestă atunci când dinții de sus ies mult mai departe decât cei de jos. Molarii de 6 ani de pe mandibulă sunt poziționați mai în spate decât cei de pe maxilarul superior. Mandibula este nedezvoltată complet în acest caz.
- Malocluzia de Clasa III – În acest caz mandibula iese mult în față, iar dinții inferiori sunt în fața dinților superiori sau maxilarul superior este insuficient dezvoltat, iar dinții inferiori depășesc dinții superiori. Molarii de 6 ani inferiori sunt poziționați în fața molarilor inferiori (mezial).
Pe lângă această clasificare, malocluzia poate fi descrisă și în funcție de raportul dintre cele două maxilare și tipul mușcăturii: mușcătură adâncă, mușcătură deschisă, mușcătură încrucișată, înghesuire dentară sau spațiere excesivă.
Semnele malocluziei dentare
O mușcătură incorectă poate fi detectată treptat, atunci când există dificultăți la mușcătură sau la mestecare, însă mai prezintă și alte simptome, precum:
- Dificultate în vorbire
- Mușcarea obrajilor
- Durere a articulației temporo-mandibulare
- Durere de cap (cefalee)
- Dificultăți în realizarea igienei orale
- Apariția unor probleme dentare sau gingivale
- Apnee sau dificultăți în timpul somnului
Dacă sunt constatate una sau mai multe astfel de semne, este importantă realizarea unui consult de specialitate la medicul ortodont.
Diagnosticarea malocluziei
Malocluzia este diagnosticată de către medicul ortodont în urma unui examen clinic și a unuia paraclinic. Acesta observă poziția și orientarea dinților, putând lua amprente dentare pentru a crea modele de studiu ale mușcăturii, ale spațiilor dintre dinți, a înghesuirilor și a relațiilor ocluzale.
În plus, se pot realiza diverse investigații paraclinice precum:
- Radiografii dentare extinse – cum este ortopantomograma, ce vizează ambele maxilare și care furnizează informații cu privire la poziția dinților, oasele maxilare, evidențiază dinții incluși sau articulația temporo-mandibulară.
- Teleradiografia de profil – permite analiza raportului dintre maxilar și mandibulă, folosindu-se pentru analiza cefalometrică (măsurători precise ale unghiurilor și proporțiilor faciale).
- Tomografie computerizată cu fascicul conic – investigație ce oferă imagini 3D detaliate, fiind utilă mai ales înainte de o intervenție chirurgicală.
- Fotografii ortodontice – Se realizează atât fotografii intraorale, cât și ale feței, frontal și din profil pentru a ajuta la evaluarea esteticii și la monitorizarea evoluției tratamentului.
Medicul specialist analizează informațiile oferite de aceste analize și stabilește în prealabil un plan de tratament personalizat.
Tratamentele pentru malocluzii
După cum am văzut, malocluziile dentare pot fi de diferite tipuri și severități, de aceea tratamentele trebuie să fie adaptate fiecărui tip, precum și nevoilor fiecărui pacient. Astfel, în funcție de perioada în care este realizat, tratamentul poate fi: preventiv, interceptiv sau curativ.
Tratamentul preventiv
Se aplică înainte ca malocluzia să apară sau când riscul este crescut, având ca scop eliminarea factorilor care pot duce la apariția acestei afecțiuni și prevenirea sa. Acest tratament se efectuează mai ales la copii și constă în implementarea anumitor măsuri: menținerea spațiului după pierderea prematură a unui dinte de lapte, tratarea la timp a cariilor, eliminarea obiceiurilor vicioase (suptul degetului).
Tratamentul interceptiv
Se aplică în faza de dezvoltare a malocluziei, de obicei la dentiția mixtă, între 6-12 ani. Are ca scop corectarea unei malocluzii în curs de formare. Se poate realiza prin montarea de aparate dentare pentru corectarea claselor II și III de malocluzii, ghidarea erupției dentare sau corectarea mușcăturii încrucișate.
Tratamentul corectiv
Se aplică atunci când malocluzia este deja instalată și are ca scop corectarea completă a poziției dinților și a relațiilor dintre maxilare. Se realizează cu precădere la adolescenți și adulți. În acest caz, se pot aplica aparate dentare fixe (de tip Damon, Safir, Incognito sau metalic), alignere transparente, iar în cazurile severe se poate recurge la chirurgie ortognatică, ce este combinată cu tratamentul ortodontic.
Tratamentele pentru această afecțiune dentară au nevoie de timp pentru ca dinții să se alinieze corect. De cele mai multe ori, tratamentul este finalizat după aproximativ 2 ani, atunci când se constată refacerea funcționalității maxilarelor și alinierea corectă a dinților.
Întrebări și răspunsuri
1. Poate fi prevenită malocluzia?
După cum am menționat, majoritatea malocluziilor dentare sunt ereditare, astfel că nu pot fi prevenite. Însă, există tratamentele preventiv și interceptiv care au capacitatea de a corecta anumite defecte incipiente sau de a pregăti maxilarul înainte de erupția dinților permanenți. Dinții de lapte trebuie păstrați cât mai mult timp, pentru a permite dezvoltarea corectă a oaselor maxilare și a preveni migrarea dinților deja erupți.
2. Ce se întâmplă dacă malocluzia nu este tratată?
Dacă nu este tratată la timp, la vârsta adultă pot apărea probleme funcționale, uzură dentară excesivă, afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare, parodontoză și probleme estetice.
3. În ce situații este nevoie de intervenție chirurgicală?
Chirurgia ortognatică este indicată în malocluzia scheletală severă (Clasa III pronunțată sau asimetrii faciale importante), când tratamentul ortodontic singur nu poate corecta discrepanța osoasă.
Concluzie
Malocluzia dentară este o afecțiune care poate afecta viața și sănătatea în mai multe feluri. Pe lângă problemele de ordin funcțional și stomatologic, dinții sau maxilarele nealiniate afectează stima de sine. Persoanele cu malocluzie pot avea o viață socială diminuată, nu zâmbesc sau își acoperă gura atunci când râd.
Vestea bună este că există tratamente eficiente și soluții adaptate fiecărui tip de malocluzie. Atunci când ai malocluzie este important să mergi la medicul ortodont pentru ca asimetria să fie diagnosticată corect și să primești astfel tratamentul adecvat.
Cu ajutor de specialitate, această afecțiune comună, care creează numeroase probleme, poate fi contracarată, bucurându-te din nou de o dantură aliniată și de un zâmbet atractiv.
