Terapia prin fotobiomodulare utilizează lumina roșie sau infraroșul apropiat pentru a influența anumite procese biologice la nivel celular. Utilizarea sa depinde de diagnostic, de parametrii dispozitivului și de protocolul stabilit de medic.
- 🔴 Utilizează, de regulă, lumină roșie sau infraroșu apropiat. Fotobiomodularea folosește lumina pentru a influența anumite procese biologice, fără incizia țesuturilor atunci când este utilizată exclusiv în acest scop.
- ⚙️ Poate influența procesele celulare. Lumina absorbită de anumiți cromofori poate influența activitatea mitocondrială și procesele asociate producției de ATP.
- 🦷 Are indicații specifice în stomatologie. În anumite contexte oncologice, fotobiomodularea intraorală este indicată pentru prevenirea mucozitei orale asociate tratamentelor oncologice, conform unor protocoale clinice specifice.
- 🩹 Poate avea un rol complementar în gestionarea durerii. Utilitatea sa depinde de afecțiune, de indicația clinică și de protocolul aplicat.
- 📏 Protocolul depinde de diagnostic și de parametrii utilizați. Lungimea de undă, energia, timpul de aplicare și caracteristicile zonei tratate contribuie la stabilirea protocolului.
🔬 Ce este terapia prin fotobiomodulare?
🔴 Cum acționează lumina la nivel celular?
Fotobiomodularea (PBM – Photobiomodulation), cunoscută anterior și sub denumirea de terapie cu laser de nivel scăzut (LLLT – Low-Level Laser Therapy), este o metodă non-invazivă care utilizează lumina, de regulă în spectrul roșu sau infraroșu apropiat, pentru a influența anumite procese biologice la nivel celular.
Lumina este absorbită de cromofori celulari, iar citocromul c oxidază din mitocondrii este unul dintre mecanismele studiate în fotobiomodulare. Aceste interacțiuni pot influența procesele asociate producției de ATP, speciilor reactive de oxigen și oxidului nitric, precum și mecanismele implicate în modularea inflamației și repararea țesuturilor (Hamblin, 2017).
În practica stomatologică, fotobiomodularea poate fi realizată cu ajutorul unui laser diodă, prin aplicarea luminii în zona vizată. Procedura nu urmărește incizia sau ablația țesuturilor. Senzațiile resimțite pot varia în funcție de pacient, de zona tratată și de parametrii utilizați.
Fotobiomodularea poate fi luată în considerare în anumite situații clinice, ca metodă complementară. Indicația și eventualele precauții se stabilesc individual, în funcție de diagnostic, de starea pacientului și de dovezile disponibile pentru problema evaluată.
Pentru o privire de ansamblu asupra utilizării laserului în stomatologie, poți consulta și pagina despre stomatologia laser.
⚖️ Fotobiomodulare și laser chirurgical
Fotobiomodularea are un rol de stimulare biologică, în timp ce un laser chirurgical poate fi folosit pentru incizie, ablație sau coagulare. În stomatologie, laserul Er:YAG și alte sisteme laser au parametri și indicații diferite de cei folosiți pentru fotobiomodulare.
De aceea, culoarea luminii nu este suficientă pentru a descrie o procedură. Protocolul trebuie stabilit în funcție de țesut, diagnostic și obiectivul medical.
🦷 La ce poate ajuta în stomatologie?
🩹 Mucozita orală în tratamentele oncologice
Mucozita orală poate apărea la pacienții care urmează anumite forme de chimioterapie, radioterapie sau radio-chimioterapie pentru afecțiuni ale capului și gâtului. Leziunile pot produce durere, dificultăți la alimentație și probleme de igienă orală.
Ghidurile MASCC și ISOO includ fotobiomodularea intraorală printre intervențiile recomandate în anumite contexte oncologice, cu parametri specifici, pentru prevenirea mucozitei orale (Elad et al., 2020). Această indicație se aplică într-un cadru medical și nu poate fi extrapolată automat la orice problemă dentară.
🌿 Gestionarea durerii și rolul complementar al fotobiomodulării
Fotobiomodularea poate fi utilizată ca metodă complementară în anumite contexte clinice, însă beneficiile depind de indicație și de protocolul aplicat. Dovezile diferă în funcție de intervenție, iar rezultatele nu sunt uniforme pentru toate situațiile.
Un studiu clinic pilot din 2026, realizat pe 27 de pacienți după alungire coronară estetică, nu a identificat diferențe semnificative între grupurile cu și fără fotobiomodulare în ceea ce privește vindecarea, durerea postoperatorie sau rezultatele estetice. Pe parcursul urmăririi, satisfacția pacienților și calitatea vieții orale s-au îmbunătățit după intervenția chirurgicală, însă studiul nu a demonstrat că adăugarea fotobiomodulării a îmbunătățit suplimentar aceste rezultate (Azevedo et al., 2026).
În stomatologie, fotobiomodularea poate fi utilizată ca metodă complementară pentru gestionarea durerii în anumite situații clinice. Posibila utilizare în odontoterapie, endodonție, chirurgie dentară sau în cazuri selectate de durere asociată articulației temporomandibulare (ATM), nevralgie de trigemen ori parestezii depinde de diagnostic și de particularitățile pacientului.
Dovezile privind eficacitatea diferă în funcție de afecțiune, iar fotobiomodularea nu înlocuiește tratamentul standard recomandat pentru problema identificată.
📋 Cum se desfășoară și când se recomandă?
⏱️ Ce presupune o ședință?
În general, o ședință de fotobiomodulare presupune aplicarea luminii în zona vizată, cu ajutorul unui dispozitiv adecvat. În funcție de aparat și de zona tratată, piesa poate fi poziționată la o anumită distanță de țesut sau sonda poate fi plasată în apropierea acestuia. Procedura este, de regulă, scurtă și, atunci când este utilizată exclusiv pentru fotobiomodulare, nu presupune incizie.
În general, procedura este bine tolerată, însă experiența pacientului poate varia în funcție de zona tratată și de parametrii utilizați.
Pentru mai multe informații despre utilizarea laserului în diferite proceduri stomatologice, vezi și articolul despre tratamentele stomatologice cu laser.
⚠️ De ce contează doza și diagnosticul?
Fotobiomodularea are un răspuns dependent de doză, iar o energie prea mică sau prea mare poate modifica răspunsul țesutului (Hamblin, 2017).
Efectul depinde de mai mulți parametri, printre care:
- Lungimea de undă folosită.
- Puterea și densitatea energiei.
- Timpul de aplicare și numărul punctelor tratate.
- Distanța față de țesut și caracteristicile zonei tratate.
Înainte de procedură, informează medicul despre tratamentele pe care le urmezi, inclusiv cele oncologice, despre medicamentele utilizate și despre orice afecțiune relevantă. Medicul va evalua dacă sunt necesare precauții în funcție de indicația clinică și de protocolul propus.
Utilizarea unui dispozitiv pentru uz casnic nu înlocuiește evaluarea medicală și alegerea parametrilor potriviți pentru indicația clinică.
✅ Ce poate și ce nu poate face fotobiomodularea?
🔹 Rolul fotobiomodulării în planul de tratament
Fotobiomodularea poate fi inclusă în anumite planuri de tratament ca metodă complementară. Utilitatea sa depinde de indicația clinică, de parametrii utilizați și de dovezile disponibile.
⚠️ Limitele și utilizarea adecvată a fotobiomodulării
Este important să înțelegem limitele acestei terapii:
- Nu înlocuiește evaluarea medicală și stabilirea unui diagnostic.
- Nu elimină automat cauza unei afecțiuni și nu înlocuiește tratamentul necesar.
- Nu orice dispozitiv cu lumină roșie este potrivit pentru fotobiomodulare în scop medical.
- Culoarea luminii nu este suficientă pentru alegerea unui protocol de tratament.
Pentru a stabili dacă fotobiomodularea poate fi utilă într-o anumită situație, este necesară evaluarea problemei și identificarea obiectivului terapeutic. Medicul poate decide apoi dacă această metodă sau o altă intervenție este potrivită, în funcție de dovezile disponibile și de particularitățile cazului.
Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul medical profesionist.
Surse și referințe:
Azevedo, M. L. S. et al. Photobiomodulation for primary wound healing and patient-reported outcomes after esthetic crown lengthening surgery: A pilot randomized clinical trial. Lasers in Medical Science, 2026. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13381380/
Hamblin, M. R. Mechanisms and applications of the anti-inflammatory effects of photobiomodulation. AIMS Biophysics. 2017. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28748217/
Elad, S. et al. MASCC/ISOO clinical practice guidelines for the management of mucositis secondary to cancer therapy. Cancer, 2020. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7540329/
