Terapia fotodinamică dentară este o metodă care utilizează o substanță fotosensibilizatoare, o sursă de lumină cu o anumită lungime de undă și oxigenul din țesuturi. Activarea fotosensibilizatorului prin lumină produce specii reactive de oxigen, care pot afecta microorganismele din zona tratată. În stomatologie, metoda poate fi utilizată ca adjuvant în anumite situații clinice, în funcție de indicația medicului.
- 🧪 Fotosensibilizatorul se aplică local – este aplicat în zona vizată, de exemplu în pungile parodontale sau în canalul radicular, în funcție de indicația clinică.
- 🔴 Lumina activează fotosensibilizatorul – o sursă de lumină cu lungimea de undă potrivită, precum laserul diodă, declanșează reacția fotochimică în prezența oxigenului.
- 🫧 Se formează specii reactive de oxigen – acestea pot afecta membrana și alte componente ale celulelor microbiene din zona tratată.
- 🦷 Terapia fotodinamică poate completa tratamentul convențional – poate contribui la reducerea încărcăturii microbiene în anumite situații clinice, fără a înlocui curățarea mecanică, tratamentul endodontic sau igiena orală.
- 🔍 Indicația și rezultatele depind de situația clinică – aPDT poate fi utilizată ca metodă complementară în parodontologie, endodonție și îngrijirea țesuturilor din jurul implanturilor.
🧬 Cum funcționează terapia fotodinamică antimicrobiană
Terapia fotodinamică antimicrobiană (aPDT) este o metodă bazată pe o reacție fotochimică locală, care necesită trei componente: un fotosensibilizator, o sursă de lumină și oxigen. Prin activarea fotosensibilizatorului cu lumină, se generează specii reactive de oxigen care afectează celulele microbiene din zona tratată (Fiegler-Rudol et al., 2025).
Pentru mai multe informații despre terapia fotodinamică, o metodă non-invazivă care utilizează lumina pentru a acționa asupra bacteriilor patogene din cavitatea orală, poți consulta pagina dedicată.
🧪 Fotosensibilizatorul se fixează în zona infectată
Medicul aplică o substanță fotosensibilă în regiunea în care se află biofilmul bacterian. În parodontologie, aceasta poate fi introdusă în pungile parodontale, iar în endodonție poate fi direcționată în canalul radicular.
Fotosensibilizatorul interacționează cu structurile din zona vizată, în funcție de substanța utilizată și de protocol. Terapia fotodinamică nu înlocuiește antibioticele atunci când acestea sunt indicate clinic.
🔴 Lumina activează fotosensibilizatorul
O sursă de lumină cu lungimea de undă potrivită, precum laserul diodă, transmite energie către fotosensibilizator. Activarea acestuia declanșează o reacție fotochimică în prezența oxigenului.
În urma acestei reacții, se formează specii reactive de oxigen care acționează asupra microorganismelor țintă sau, în funcție de aplicația medicală, asupra celulelor vizate. Terapia fotodinamică urmărește o acțiune localizată asupra zonei tratate, iar efectele depind de fotosensibilizatorul utilizat și de protocolul aplicat.
În stomatologie, efectul procedurii depinde de fotosensibilizatorul utilizat, de lungimea de undă a luminii și de protocolul aplicat. Aceasta poate fi utilizată ca metodă complementară tratamentului stomatologic convențional, în funcție de indicația clinică.
Pentru o imagine de ansamblu asupra utilizărilor laserului în stomatologie, vezi și articolul despre tratamentele stomatologice cu laser.
💥 Membrana bacteriană își pierde integritatea
Speciile reactive de oxigen atacă lipidele, proteinele și alte componente ale celulei bacteriene. Membrana își pierde stabilitatea, iar bacteria nu își mai poate menține funcțiile normale.
Pe scurt, lumina nu distruge bacteriile singură. Ea activează fotosensibilizatorul, iar acesta folosește oxigenul pentru a produce efectul antimicrobian.
🦷 Unde poate fi folosită în stomatologie
🧬 Unde poate contribui terapia fotodinamică la sănătatea orală
| Context clinic | Rol posibil al terapiei fotodinamice | Limită de reținut |
|---|---|---|
| Parodontită | Reducerea încărcăturii bacteriene din pungile parodontale, împreună cu instrumentarea subgingivală. | Nu îndepărtează singură tartrul și biofilmul matur. |
| Periimplantită | Poate contribui la reducerea locală a încărcăturii microbiene, ca procedură complementară în anumite situații clinice. | Dovezile privind beneficiul suplimentar sunt limitate, iar rezultatul depinde de situația clinică. |
| Infecții endodontice | Reducerea microorganismelor rămase în canal după curățarea și irigarea convențională. | Nu înlocuiește un tratament endodontic corect realizat. |
🧬 Unde poate contribui terapia fotodinamică la sănătatea orală
În terapia fotodinamică antimicrobiană există un fotosensibilizator care este activat de lumină și produce specii reactive de oxigen. Fotobiomodularea folosește lumina cu alt obiectiv, de exemplu pentru influențarea răspunsului celular și a proceselor de reparare.
Diferența contează când analizezi o recomandare medicală. Termenul „terapie cu lumină” poate desemna proceduri cu mecanisme și indicații diferite.
🛡️ Rolul terapiei fotodinamice în îngrijirea sănătății orale
Terapia fotodinamică cu laser poate fi luată în considerare ca metodă complementară în strategiile de prevenție a afecțiunilor orale, inclusiv a cariilor și a bolii parodontale, în funcție de dovezile disponibile pentru fiecare indicație. De asemenea, poate fi utilizată ca adjuvant în anumite protocoale de tratament parodontal și în îngrijirea țesuturilor din jurul implanturilor, în funcție de situația clinică.
Includerea procedurii în planul de îngrijire este stabilită de medicul stomatolog, în funcție de nevoile pacientului și de obiectivele tratamentului. Terapia fotodinamică nu înlocuiește măsurile convenționale de prevenție și tratament.
🦷 Unde poate fi folosită în stomatologie
📊 Rezultatele diferă în funcție de afecțiune
O meta-analiză publicată în 2025, care a inclus 11 studii, a constatat că aPDT, utilizată ca adjuvant în tratamentul endodontic, a redus semnificativ durerea postoperatorie la 24 și 72 de ore. Rezultatele au sugerat și o reducere a încărcăturii microbiene, însă eterogenitatea studiilor nu a permis o meta-analiză pentru acest rezultat. Doar trei studii au avut un risc scăzut de bias (Das, Giri și Ayer, 2025).
O meta-analiză din 2025 a constatat că asocierea terapiei fotodinamice cu debridarea mecanică nechirurgicală a redus suplimentar adâncimea la sondare în mucozita periimplantară (0,95 mm) și periimplantită (0,86 mm) la 3 luni, respectiv cu 0,83 mm în periimplantită la 6 luni. Rezultatele trebuie interpretate cu prudență, din cauza heterogenității ridicate și a certitudinii moderate a dovezilor (Yan et al., 2025).
⚖️ De ce rămâne o procedură adjuvantă
Îndepărtarea mecanică a biofilmului și a tartrului reprezintă o componentă fundamentală a tratamentului parodontal. Ghidul clinic al Federației Europene de Parodontologie (EFP) recomandă o abordare etapizată a tratamentului parodontitei, în care instrumentarea supra- și subgingivală constituie o etapă esențială, putând fi asociată cu terapii adjuvante în funcție de indicațiile clinice și de dovezile științifice disponibile (Sanz et al., 2020).
Prin urmare, o cifră prezentată în materialele comerciale nu poate fi transferată automat tuturor pacienților. Protocolul, diagnosticul și întreținerea după procedură pot influența rezultatul.
Pentru perspectiva specifică tratamentului parodontal cu laser, poți vedea și articolul tratament pentru parodontoză cu laser.
🩺 Ce înseamnă pentru pacient
📋 Cum se decide dacă este potrivită
Medicul evaluează gingiile, adâncimea pungilor parodontale, mobilitatea dinților, starea implanturilor și imaginile radiologice disponibile. În funcție de situație, planul poate include igienizare profesională ghidată, instrumentare subgingivală, laser, aPDT sau o procedură endodontică.
Înainte de aplicarea luminii, zona trebuie curățată și izolată cât mai bine. După activarea fotosensibilizatorului, medicul stabilește dacă sunt necesare ședințe suplimentare și ce măsuri de igienă trebuie urmate acasă.
Pentru informații despre formarea și controlul biofilmului, poți citi și articolul nostru despre placa dentară.
⚠️ Ce nu poate promite terapia
Terapia fotodinamică nu sterilizează permanent cavitatea orală și nu oprește singură cauzele care favorizează acumularea biofilmului. Igiena zilnică, controalele periodice și controlul factorilor de risc rămân parte din planul de menținere a sănătății orale.
Pentru detalii despre rolul igienizării profesionale în controlul biofilmului și al factorilor locali, poți consulta și articolul despre necesitatea și avantajele igienizării profesionale la clinica stomatologică.
Dacă există o infecție extinsă sau o indicație medicală clară, medicul poate recomanda și alte intervenții. Alegerea nu se face doar după existența unui laser, ci după diagnosticul complet.
Terapia fotodinamică dentară poate contribui la reducerea locală a încărcăturii microbiene și poate fi utilizată ca metodă complementară în anumite tratamente parodontale, endodontice sau în îngrijirea țesuturilor din jurul implanturilor. Beneficiile depind de situația clinică și de protocolul utilizat, iar procedura nu înlocuiește igiena orală și tratamentul stomatologic convențional.
Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul medical profesionist.
Surse și referințe:
- Das U, Giri J, Ayer A. Effectiveness of antimicrobial photodynamic therapy in endodontic infection: a systematic review and meta-analysis. BMC Oral Health, 2025. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12817463/
- Yan Y, Rotundo R, Suvan J, Orlandi M, Poma A, D’Aiuto F. Photodynamic therapy and peri-implant diseases: a systematic review and meta-analysis. Frontiers in Oral Health, 2025. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12283991/
- Fiegler-Rudol J, Skaba D, Truchel D, Misiołek M, Wiench R. Effectiveness of Natural Photosensitizers in Antimicrobial Photodynamic Therapy Within Dentistry: A Systematic Review of RCTs, Journal of Clinical Medicine, 2025. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12734382/
- Sanz M, Herrera D, Kebschull M, Chapple I, Jepsen S, Berglundh T, Sculean A, Tonetti MS. Treatment of stage I–III periodontitis—The EFP S3 level clinical practice guideline, Journal of Clinical Periodontology, 2020. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7891343/
